“ Descântec pentru Cornel Veselău”

“ Descântec pentru Cornel Veselău”

          Ion Căliman şi Elena David

Există din fericire şi oameni care îşi dăruiesc preaplinul sufletului lor, talentul şi truda descoperirii, punerii în evidenţă, a valorilor patrimoniului cultural-spiritual ale localităţii, zonei din care s-au ridicat. O aemenea personalitate este , alături de alţii, şi profesorul , poetul Ion Căliman. De-a lungul multor decenii, Căliman nu şi-a rotunjit cu fiecare carte publicată doar creaţia proprie ci a ostenit cu cinste şi devotement, cu pricepere pentru a ţine mereu aprinsă flacăra culturii şi artei în comuna, astăzi oraşul Făget şi în împrejurimile acestuia.

Printre gesturile de recuperare a unor perssonalităţi şi a faptelor de cultură ale acestora se numară şi recenta monografie  dedicată  lui Cornel Veselău, “ cel mai cunoscut rapsod popular al Banatului de Nord –Est”, cum îl caracterizează Căliman în prefaţa monografiei, activist cultural, cercetător al folclorului făgeţean, ins popular,  jovial,  preţuit şi iubit într-un timp  datorită firii sale deschise. Cornel Veselău s-a născut  la Gladna Română la 8 aprilie 1931, fiind greu încercat de timpuriu  prin moartea, pe frontul din Răsărit, a tatălui. Rămas singurul sprijin al mamei sale, Cornel Veselău este nevoit să muncească sezonier la diferite locuri de muncă.În pofida acestor piedici, tânărul Veselău nu renunţă la studii, urmând, după şcoala primară şi o şcoală de contabilitate. Dragostea pentru cântecul popular, vocea sa frumoasă , pasiunea pentru creaţia folclorică l-au determinat să-şi urmeze visul, acela de a deveni interpret de muzică  populară.Ca urmare a pasiunii sale pentru activitatea culturală,  este numit director al căminului cultural din localitatea natală, contribuind decisiv la alcătuirea unor formaţii artistice, dintre care s-au impus :corul pe patru voci şi echipa de dansuri pe patru generaţii. Colaborarea cu  muzicologul  şi dirijorul Achim Penda căruia Făgetul îi datorează  prestigiul, succesele Orchestrei de intrumente populare “Făgeţeana”,  a dat contur deplin carierei solistice a lui Cornel Veselău. Dincolo de preocuparea de a-şi complete studiile( cursurile serale ale Liceului Traian Vuia din Făget, o şcoală postliceală de contabilitate) Cornel Veselău  îşi continuă activitatea de solist, apoi cea de metodist al Casei raionale de cultură din Făget, face primele culegeri de folclor dintr-o zonă conservatoare, în care folcorul muzical, datinile şi obiceiurile s-au păstrat  în întrega lor frumuseţe şi bogăţie.La timpul ei Orchestra făgeţeană era renumită nu doar în arealul Banatului, ci şi în alte zone ale ţării, imprimând la Electrecord discuri  de mare succes . Urmărind firul vieţii şi activităţii lui Cornel Veselău, poetul Ion Căliman îşi mărturiseşte  sentimentele de  prietenie   pe care le-a purtat mai- vârstnicului său coleg ( între timp şi Căliman fusese numit instructor metodist al Casei de cultură) şi colaborator.Mai mult decât atât, Căliman recunoaşte cu onestitate  că Veselău i-a amplificat dragostea faţă de creaţia populară, că primele culegeri de folclor le-a început alături de Veselău  şi le-au  continuat împreună în zeci de localităţi din zona Făgetului  dar şi în sate învecinate de pe Valea Mureşului.

Activitatea culturală a lui Cornel Veselău se diversifică pe măsura maturizării sale . Începe să scrie articole, eseuri, micro monografii despre datini şi obiceiuri zonale, scenarii, librete, proză de inspiraţie popular ă, versuri.Odată cu naşterea Cenaclului literar “George Gârda”, la început acesta purtând numele primului poet în grai bănăţean , lugojeanul Victor Vlad Delamarina, cenaclu despre care am scris eu însumi deseori în paginile “Drapelului roşu”,Veselău devine membru activ al acestuia acompaniindu-l pe Ion Căliman în toate activităţile preconizate, încântând u-i la manifestările cu public, pe ascutători, cu vocea sa caldă de bariton. Pot depune mărturie pentru cei de acum dar şi pentru cei ce sper că se vor reîntoarce cu respect şi iubire faţă de cei de dinaintea lor, că am fost şi eu unul din cei ce s-au bucurat de frumuseţea doinelor lui Veselău.

Sunt dator să numesc titlurile celor  cele două culegeri de folclor realizate de Cornel Veselău:” Peste deal, peste pădure,colecţie de folclor din Banat” cu o prefaţă de Gabriel Manolescu şi “ Sub poale de codru verde. Balade populare din Banat pe care am publicat-o la Editura “Facla” în 1987. Dar activitatea de culegător de folclor a lui Cornel Veselău  este mult mai complexă. El a oferit material unor publicaţii  din acel timp: revistei Orizont, ziarului Drapelul roşu, Caietelor literar-artistice ale Cenaclului “ George Gârda”, a publicat în volumul “Folclor din Banat. Ce-am în inimă şi-ngând” îngrijit de Ion Iliescu şi Ilie Birău, în culegerile apărute sub egida  Comitetului  de Cultură şi Artă al judeţului Timiş şi Casei Creaţiei populare. Era în pregătire de editare  o lucrare monumental ă semnată de Veselău şi Căliman cu titlul “Poezii populare româneşti. Folclor din Banat”  dar timpul nu a mai avut răbdare pentru Cornel Veselău care se stinge din viaţă al 14 iunie 1990.

Reîntorcându-ne la lucrarea lui Ion Căliman se cuvine să subliniem documentarea minuţioasă, amplă, profesionalismul, căldura  cu care urmăreşte drumul în viaţă al lui Cornel Veselău, activitatea sa artistică,  şi  mai cu seamă valoroasa sa contribuţie la culegerea unor nestemate ale creaţiei populuare din zona Făgetului, a unor datini şi obiceiuri salvate de la  uitare şi pierdere. Cartea îşi propune şi reuşeşte să arate contemporanilor şi urmaşilor că s-au născut şi la Făget oameni, ca să-l parafrazez pe Călinescu, prin a căror osârdie   cultura şi arta au coninuat să-şi urmeze cursul şi să-şi împlinească menirea în pofida vremurilor grele pe care le-am traversat. Sau poate tocmai de aceea!

                                                                             Ion Marin Almăjan