„Ţara Almăjului“

”Almăj, Almăj, ţară cu zâne prin poiene, cu foc nespus în inimă şi cu flori pe ii, când vei ieşi din ursit de Cenuşăreasă uitată, când vei smulge vieţii drepturile ce ţi se cuvin?”, scria în ”Oameni şi locuri din Căraş , în 1940,  scriitorul Virgil Birou. Numai că Ţării Almăjului, parte a ţării România , nu-i  sunt caracteristice  doar frumuseţea peisagistică şi bogăţia legendelor invocate de Birou. Ea are ,deopotrivă, o istorie bogată şi frământată, aidoma istoriei Banatului în care se integrează. Urmele arheologice grăiesc despre prezenţa, încă din neolitic, a omului pe acest teritoriu , despre vitejii daci, despre  sofisticata  civilizaţie  romană adusă de  legiunile lui Traian. Sunt impresionante   semnele  creştinismului timpuriu, dovadă a  legăturii dintre oamenii locului şi Dumnezeu. Din Almăj s-au ridicat personalităţi de seamă ale ştiinţei, artei, culturii şi literaturii româneşti

Ţara Almăjului n-a cunoscut din păcate , în pofida bogăţiilor subsolului şi a frumuseţii peisajului, a hărniciei bunicilor şi străbunicilor  noştri,( căci despre cei de acum   nici că se cuvine a aminti   !) înflorirea pe care o merita, ea rămânând , aşa cum scria Birou o cenuşăreasă a Banatului. Spre deosebire de alte regiuni ale ţării, în Almăj nu s-a născut după 1989, nici o pensiune agroturistică, deşi rezervaţia mulinologică de la ”Eftimie Murgu”, ”Lacul  Dracului”, Cheile Nerei şi altele  sunt perle ale turismului european şi merită să fie văzute şi admirate. Nici măcar hotelul construit înainte de 1989, în Bozovici, nu a  putut fi refăcut şi pus la dispoziţia vizitatorilor. Dimpotrivă, cu o indiferenţă condamnabilă, el este lăsat să se părăginească. Aceeaşi soartă au avut-o fabricile de caşcaval de la Bozovici şi de la Prigor, un caşcaval făcut din lapte smâtnânos, cu un gust fără egal. Scriu despre toate acestea cu sufletul îndurerat, încercând să uit starea catastrofală a  drumurilor de la Bozovici spre Moceriş sau de la Bozovici spre Dalboşeţ, Șopotul Nou. Cine  se încumetă să pătrundă în Almăj pe asemenea şosele de calvar? Zic şosele, în realitate sunt căi ale Iadului! Și o ultimă şi uluitoare realitate. La porunca ministrului ungur al sănătăţii din guvernul Boc, spitalul din Bozovici, ridicat cu eforturi uriaşe acum şaizeci de ani, condus cu strălucire de doctorul Olariu, fie ieratat! a fost închis, bolnavii fiind scoşi din saloane şi trimişi să moară acasă. Până la primul spital, de la Reşiţa,spre care bolnavii  almăjeni se pot târâ, sunt şaptezeci de km. De hârtoape. Scapă cine are zile.

ION MARIN ALMĂJAN